AGERPRES MONITORIZARE DE PRESA

Punctul culminant - Bombă: condamnarea avocatului ar putea fi anulată

DataSursaTemaDimensiuneEmisiuneOra 
2020-12-22Romania TVJustitie142.49 MbPunctul culminant22:00Atasament mp4

Emisiune: Punctul culminant
Realizator: Victor Ciutacu
Invitaţi: Norica Nicolai, fost procuror, Sorin Roşca Stănescu, jurnalist, Cezar Preda, PNL, Florian Bodog, PSD
Intervenţie telefonică: Flavia Teodosiu, avocat/Prodecan Baroul Bucureşti, Titus Corlăţean, fost ministru al Justiţiei, Constantin Durgheu, avocat

Realizator: Discutăm despre scandaloasa condamnare a avocatului care generează un scandal internaţional uriaş. Şi o bombă de ultimă oră: sentinţa ar putea fi anulată! Din completul de judecată face parte judecătoarea Florentina Dragomir, cea care nu ar fi depus niciodată jurământul de judecător şi pe care legea o obliga să-l depună. În plus, Instanţa Supremă cercetează în urma scandalului, cum a ajuns dosarul la judecătorii care au dat sentinţa de condamnare. Există suspiciuni serioase privind repartizarea aleatorie s-au mai puţin a dosarului. Flaviana Marcu ne explică, bună seara!

Flaviana Marcu, jurnalist: Bună seara! Sunt două aspecte foarte importante care ies la iveală în privinţa apelului în care a fost constituit acest complet de judecată şi cât de valid era până la urmă să judece această cauză. Pe de o parte vorbim exact de ceea ce spuneai tu, de această gafă, putem să-i spunem în momentul de faţă, a judecătoarei Florentina Dragomir. Ca să ne aducem aminte cine este dumneai, a fost procuror, apoi a cerut la CSM să fie transferată de la procurori la judecători. Lucru care se întâmplă, nu este ceva ieşit din comun, însă de obicei se face prin transfer acest lucru. Ei bine, Florentina Dragomir a fost eliberată din funcţia de procuror prin decret prezidenţial, Traian Băsescu era preşedinte la vremea respectivă, şi în decretul prezidenţial se scrie foarte clar 'eliberată din funcţia de procuror şi urmează să fie numită în funcţia de judecător în momentul în care vor fi vacantate locurile la tribunal'. Aceeaşi lege spune mai departe că orice judecător la numirea în funcţie, aşa cum este cazul în cazul doamnei Dragomir, trebuie să depună jurământul în calitate de judecător. Dacă trecea prin transfer de la procurori către judecători, nu mai era nevoie de acest jurământ. Ei bine, în acest caz, ca strict procedural vorbind, este nevoie de acest jurământ, lucru pe care judecătoarea se pare că nu l-a făcut pentru că, potrivit informaţiilor obţinute de lumea justiţiei şi potrivit unui răspuns primit de cei de la luju din partea CSM-ului, se regăseşte acolo în arhive doar un proces verbal prin care ea a depus jurământul ca procuror, nu ca judecător. Acesta ar fi unul dintre aspecte. La fel de important este şi ceea ce s-a aflat astăzi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că într-o anchetă bombă în acest moment, izbucnită după protestele avocaţilor, şefa Curţii Supreme de Justiţie a României a decis să facă anchetă, să vadă dacă s-a respectat sau nu distribuirea aleatorie a acestui dosar către completul condus de Ionuţ Matei, în care face parte şi Florentina Dragomir.

Realizator: Mulţumesc mult, Flaviana! În direct alături de noi, doamna Flavia Teodosiu, reputat avocat şi prodecan al Baroului Bucureşti. Bună seara! Ar putea fi oricare dintre cele două motive, mă rog, unul relativ concret, cel al faptului că doamna judecător nu a depus jurământul în această calitate şi unul cu, probabil, răspuns mai întârziat, modul în care s-a repartizat dosarul ăsta, să ducă la nulitatea lui şi la reluarea cauzei?

Flavia Teodosiu: Bună seara! Din punct de vedere profesional pot să vă spun că articolul 34 din legea 303, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, dispune foarte clar că orice judecător trebuie să depună jurământul după ce este numit în funcţie. Alineatul 5, dispune foarte clar cu privire la faptul că numai în cazul în care sunt transferaţi aceştia nu trebuie să depună jurământul. Rezultă fără putinţă de tăgadă, chiar dacă alineatul 3, dacă nu mă înşel, spune că refuzul de a depune jurământul valorează nulitate. Aş putea interpreta că este un motiv foarte bine întemeiat pentru că avocaţii lui Robert Roşu sau ai oricărei persoane care a fost condamnată în acest dosar să promoveze o contestaţie în anulare prevăzută de dispoziţiile articolului 426 litera din codul de procedură penală.

Realizator: Extinzând un pic speţa, doamna Dragomir e judecător din 2009, timp în care a pronunţat sentinţe ca la balamuc. Păi în cazul ăsta apărătorii tuturor celor condamnaţi de completele din care făcea parte doamna Dragomir pot depune la rândul lor acţiuni echivalente fostului recurs în anulare, nu mai ştiu cum îi zice acum.

Flavia Teodosiu: Da, aici e o problemă pentru că dispoziţiile articolului 426, respectiv 428, 429, statuează cu privire la termenul în care poate fi introdusă o contestaţie în anulare. Contestaţia în anulare priveşte în primul rând litera de compunere a completului care a judecat în apel, ori termenul ar fi de 30 de zile după comunicarea hotărârii, deciziei din apel.

Realizator: Deci aia au avut ghinion pur şi simplu.


Flavia Teodosiu: Ştiţi că şi domnul Dragnea a avut ghinion, că ştiţi, mulţi după ce s-a admis la Curtea Constituţională că există un conflict juridic de natură constituţională cu privire la compunerea completelor de 3, toţi au beneficiat de întoarcerea dosarelor spre rejudecare la fond. Singurul care nu a beneficiat, iar în situaţia cărui de fapt, eu ridicasem o nulitate absolută cu privire la acest aspect, respectiv neîndeplinirea articolului 29 din legea 78, a fost singurul care nu a beneficiat. Sigur, cei care sunt în cauză şi care au trecut peste termene vor vedea în ce măsură vor găsi soluţii legale în acest sens.

Realizator: În toată nebunia asta şi în tot scandalul mediatic uriaş, au existat două şcoli de gândire. Prima dintre ele cea căreia i s-au raliat avocaţii care au protestat a fost că un avocat a fost condamnat cu executare la puşcărie pentru că şi-a făcut meseria. Cealaltă tabără, cea a susţinătorilor deciziei, spun că avocatul de fapt ar fi fost condamnat pentru că domnia sa ar fi intrat şi domnia sa în lanţul infracţional, ca să zic aşa, şi că domnia sa ar fi săvârşit acte materiale de competenţa procurorilor DNA. Unde ne situăm în toată povestea asta?

Flavia Teodosiu: Ne situăm în varianta 1, după cum aţi prezentat-o dvs. Dacă vrem să fim oameni ai legii ne uităm în primul rând la cea ce a reprezentat un rechizitoriu, descrierea faptei în ceea ce-l priveşte pe Robert Roşu, sentinţa de la fond cu motivarea aferentă, precum şi motivele de apel ale parchetului. Ce să vă spun? Tot ceea ce reprezintă descrierea faptei în rechizitoriu se circumscrie strict articolului 3 din legea 51 din 1995. Care spune că avocatul are dreptul să să-şi reprezinte clienţii, să asiste clienţii, să redacteze adrese, acte, tot felul de documente etc. Nu intru în articolul 3 mai mult decât atât. Deci dacă ne uităm la descrierea faptei este strict circumscrisă activităţii avocatului.

Realizator: Deci fapta, spuneţi dvs., cum e ea descrisă se circumscrie exercitării profesiei de avocat?

Flavia Teodosiu: Şi nu poate fi supusă unui control de asemenea manieră şi nicidecum avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile pe care le face în apărarea propriilor clienţi. Este articol de lege.

Norica Nicolai: Nu cunosc speţa, în schimb vreau să vă întreb, domnul Roşu a fost achitat la fond? Pentru că avem o procedură foarte clară - în cazul achitării la fond trebuia clasare cu reţinere spre rejudecare, nu ştiu dacă s-a întâmplat chestiunea asta.

Flavia Teodosiu: Din păcate ceea ce spuneţi este foarte adevărat, el a fost achitat la fond, reţinându-se foarte clar că activitatea pe care a depus-o parchetul este de fapt activitate profesională a avocatului, iar ulterior a fost condamnat la 5 ani cu executare în condiţiile în care nu s-a administrat nicio probă nouă. Ştim foarte bine că România a fost condamnată la CEDO pentru faptul că în apel un om a fost condamnat după ce fusese achitat, fără să se fi administrat probe noi. Nimeni nu are dreptul într-o ţară firească şi normală doar să reinterpreteze nişte probe de la fond şi să dispună o condamnare.

Realizator: Vreau să vă spun că acest scandal se internaţionalizează, Titus Corlăţean anunţă că va sesiza Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în cazul avocatului condamnat. Domnul Corlăţean e în direct alături de noi. Bună seara! Ce va cuprinde, aşa pe înţelesul nostru, sesizarea pe care o veţi face?

Titus Corlăţean: Bună seara! Dacă îmi permiteţi un foarte scurt comentariu în prealabil, ca să înţelegem exact despre ce vorbim. La nivel european şi în primul rând în Consiliul Europei care este cea mai importantă organizaţie pan-europeană şi cea mai veche în materie de democraţie, stat de drept şi drepturile omului, dreptul avocatului la liberul exerciţiu al profesiei sale, cu respingerea oricărei forme de presiune nelegală, de ameninţări şi garantarea rolului avocatului în administrarea actului de justiţie, dincolo de ce înseamnă judecător, procuror, sunt nişte bunuri câştigate de foarte mulţi ani. În mod special la Consiliul Europei şi la Adunarea Parlamentară drumurile sunt bătătorite de foarte multă vreme şi aici trebuie să vă spun că încă din 2018, noi am avut un raport extrem de important care venea exact în direcţia garantării dreptului avocatului la libera exercitare a profesiei sale şi respingerea oricăror forme de intimidare sau de abuz din partea organelor de anchetă pentru că avem semnalate din mai multe state membre, în principal din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, aceste forme de abuzuri din partea unor procurori împotriva avocaţilor care au nişte drepturi şi au şi garantată această confidenţialitate a relaţiei cu clientul. Lucrurile astea s-au întâmplat, avem un raport foarte important, avem o solicitare către guverne, către comitetul miniştrilor să elaboreze o convenţie europeană privind avocatul cu standarde obligatorii pentru toate statele, inclusiv cu protecţia avocaţilor. De ce vreau să menţionez acest lucru? În 2018, eu am luat cuvântul în numele grupului socialist, deci ceea ce spun eu acum este poziţia grupului socialist la nivel european în care am avertizat împotriva abuzurilor care se întâmplă din partea organelor de anchetă împotriva avocaţilor, fără să generalizăm, dar se întâmplă astfel de lucruri, inclusiv în România. Am formulat personal un amendament care a fost adoptat de adunarea parlamentară pe această temă. Aşa încât în mod firesc voi face această sesizare la Consiliul Europei, la Adunarea Parlamentară, la Comisia de Monitorizare pentru că această organizaţie şi pentru ca oamenii să înţeleagă, cuprinde Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cuprinde Comisia de la Veneţia, cuprinde GRECO şi această adunare parlamentară care sunt foarte active în materie de drepturi fundamentale, drepturi la o justiţie, la acces la justiţie, la o judecată echitabilă, ceea ce în această speţă în mod foarte evident au fost încălcate. Chiar simpla menţionare în fond la Curtea de Apel, acest avocat a fost achitat pe toate capetele de acuzare pentru ca în calea de atac să se treacă în extrema cealaltă şi la 5 ani cu executare, eu vă spun de pe acum ca om care lucrez pe jurisprudenţa Curţii Europene de foarte mulţi ani şi am un doctorat în această materie, dacă acest proces va continua şi va fi o plângere la CEDO, vă spun de pe acum, România va fi condamnată pentru ceea ce s-a întâmplat în cazul acestui abuz împotriva avocatului Roşu.

Realizator: Mulţumesc mult, domnul Corlăţean! Un alt avocat în cauză, domnul Constantin Durgheu este în direct alături de noi. Bună seara! Dvs. chiar credeţi că povestea asta poate să o ia de la capăt?

Constantin Durgheu: Bună seara! Eu nu cred că acest lucru, chiar sunt convins ...în primul rând seriozitatea celor de la Lumea Justiţiei, care niciodată nu au aruncat ceva în eter fără a avea probe indubitabile. Din moment ce cei de la Lumea Justiţiei spun că au probe din care rezultă faptul că doamna Florentina Dragomir nu are depus jurământul este cât se poate de evident că sunt sub incidenţa articolului 34 din legea 303, 304, articol care prevede fără doar şi poate obligativitatea depunerii jurământului când o persoană a fost numită judecător sau procuror. Culmea este că după cum rezultă din acelaşi excepţional articol din Lumea Justiţiei, tocmai doamna Florentina Dragomir a confirmat această situaţie şi anume faptul că este obligatorie depunerea jurământului în momentul în care un judecător a fost numit. Şi anume în dosarul 2.470/1/2012, doamna Florentina Dragomir fiind investită să soluţioneze o excepţie ridicată în dosarul cunoscut sub numele 'trofeul calităţii', a pronunţat decizia 160 din 20 iunie 2020, respectiv lipsa numirii prin decret prezidenţial a doamnei judecător Ioana Bogdan şi implicit lipsa jurământului. Datorită lipsei jurământului şi a numirii prin decret prezidenţial s-a susţinut atunci că vorbim de o decizie lovită de nulitate absolută. Doamna Dragomir a motivat excepţional respingerea excepţiei şi a spus foarte clar 'obligativitatea depunerii jurământului survine doar în cazul numirii judecătorului prin decret prezidenţial'.

Realizator: Mulţumesc mult! //tfd